primele clipe ....

Primele noastre clipe au fost cu mari emotii pentru ca nu stiam daca este bine sau nu, de la o nastere naturala cum as fi vrut am ajuns rapid la cezariana ptr binele amandorura , dar mai ales ptr Alexica. Am rasuflat usurata cand l-am vazut ca e sanatos si in momentul acela nu -mi venea sa cred ca insfarsit dupa 9 luni sta in bratele mele, ca viata mea s-a schimbat definitiv , sunt o mamica. :cheers:

Eu muream de emotii ca intarziaze mult aproape 10 zile. Si deja imi imaginam cum o sa fie. Dupa ce la toate ecografiile mi-au spus ca abia o sa aiba 3 kg, mi-o imagineam mica slabuta si cu par neagru. Cand amm nascut si mi-a spus 4,100 kg am ramas fara cuvinte, de abia asteptam sa o vad. Cand am vazut o grasuta blonda si roza in obrasi. Imi venea sa o mananc eram in al noulea cer. va pun o poza.

Primele clipe ... emotionant .
L-am auzit pe dr zicand : o circulara de cordon , s-a rezolvat , apoi am simtit ca "pierd" ceva . Dupa aceea am auzit un planset viguros si pe dr spunand ce copil bun de jumulit , are peste 4 kilograme dupa care l-am vazut pe bb si in zapaceala mea l-am intrebat pr dr daca nu-i putin cianotic , pe bucute :oops: . Dr a inceput sa rada si mi-a zis ca e un copil normal si sanatos si mi l-a asezat pe piept ( aveam zona sterila acolo ) . Chiar nu pot descrie ce bucurie , ce iubire si ce mandrie ma invadasera . Dupa care mi l-a dat sa-i pup o manuta si l-a trimis la neonatologie . Va rog sa ma credeti ca nu am vazut prea bine cum arata , asa eram de emotionata .
Dar dupa o ora mi l-au adus la san , asa ca am avut timp sa ne cunoastem . Urla bb ca din gura de sarpe , dar cand l-a asistenta asezat pe pieptul meu s-a linistit dintr-o data , de se minunau toti in jur .
Buburuza mea :

o Buburuza mancacioasa! Sa va traiasca comorile fetelor!

Nu pot spune in cuvinte ce am simtit in acel moment,fericire la infinit si normal cunoasteti si voi mamici senzatia,nu?

Ai dreptate Niko , e ceva dincolo de cuvinte . Nici nu stiu cum a trecut timpul .
Multumesc Mihaela , sper sa devii si tu cat mai curand mamica :) .

Uneori stau si ma uit la Alex cum alearga si se joaca prin casa, cum striga " mami, mami" si nu-mi vine sa cred ca minunatia asta mica este a mea. Il iubesc si eu si sotul meu enorm de mult fara el am inebunii, este cea mai frumoasa opera de arta pe care am creat-o vreodata. Mi-e frica ca sunt asa legata de el, nu vreau sa fiu dupa el peste tot sa-l sufoc, sa-mi fie teama sa-l las sa plece in excursii, sau sa-l sun intruna sa-l inebunesc. voi simtiti asa mamicilor? sau am luat-o eu razna?

N-ai luat-o razna :) . Prima excursie va fi mai grea , pe urma cred ca va fi ceva mai bine . Cand eram noi mici , nu erau telefoane ca acum .
Eu am fost in excursii de o zi cu clasa , iar in prima tabara am fost in clasa a V-a . De fapt a fost o expeditie pioniereasca pe Ceahlau , de refacere a traseelor turistice si curatare a naturii :P . Nu stiu cat de ingrijorata a fost mama , dar eu nu prea m-am gandit la parinti cat am fost plecata :oops: .

Sincera sa fiu ai mei parinti nu ne-au lasat sa plecam in tabere, deabia prin liceu am plecat in excursii de o zi cu clasa. Mami meu intotdeauna isi facea tot felul de ganduri, sa nu se intample nimic rau cu noi. Chiar zilele trecute imi spunea mama de un var de al lui tata care i-a murit baiatul de 25 de ani la munte acum o saptamana, a cazut de pe schiuri si si-a rupt gatul. Stiu ca atunci cand esti parinte iti doresti sa poti sa-l protejezi de toate relele din lume dar din pacate nu putem fi tot timpul cu ei , cum spune tata " ce tie scris in frunte ti pus", daca e sa se intample se poate intampla oriunde. Dar atunci iti pui intrebarea si te invinovatesti ca era mai bine sa nu-l fi lasat sa plece si poate nu se intampla necazul.

stiam ca va fi fetita ..........o visam adesea dar niciodata nu-i vedeam chipul .cand am nascuto nu am vazuto decat dupa ce a ajuns la noi nascuti ,dar prima intrebare dupa ce mi-a spus ca e fetita ,e sanatoasa are 3000g (am fost putin dezamagita),am intrebat daca e urata (in general bb sunt uratei dupa nastere) si asistenta mi-a zis ''urata esti tu ca fata este frumoasa''.am ajuns in rezerva am stat putin (1 mi) si m-am dus sa-mi vad printesa ............era si este cea mai frumoasa ........privirile noastre sau intalnit si mi-au dat lacrimile,lacrimi de bucurie .ochii ei mari m-au patruns si de atunci sa schimbat ceva in viata mea...............devenisem mamica,o mamica fericita si implinita !!!!

Emotionant !
Eu sunt fericita ca l-am vazut si auzit din prima clipa , apoi l-am avut aproape doua ore la san ( uitasera asistentele de noi ) si dupa aceea am stat in aceeasi camera .
Offf ! Chiar mi-e dor de emotiile de atunci .

Pentru ca am nascut prin cezariana l-am vazut cateva secunde dupa nastere , mi l-au adus apoi ptr cateva minute sa-l mai vad si apoi abia dupa cateva zile l-am mai vazut cand m-au mutat in salon. Am avut timp sa ma dezmeticesc , sa-mi dau seama ca sunt mamica , ca viata mea si a sotului meu s-a schimbat total pentru toata viata, in bine.

primele clipe cu zana?!
immmmmmmm.... imi amintesc ca ma trezisem dupa anestezie,am facut o reactie alergica la anestezic si ... am adormit din nou! am nascut la 9.35 si la ora 12 am cerut sa imi aduca copilul. mi-a puso pt prima oara in brate si mi-am promis ca am sa o apar toata viata mea,ca am sa o fac sa se simta iubita si ocrotita,ca am sa o rasfat... toate ACESTE GANDURI SI MULTE ALTELE MI-AU TRECUT IN MINTE IN MAI PUTIN DE UN MINUT, SI O PRIVEAM! ma minunam si ma intrebam cum acea minune poate fi a mea!
vazusem multi nou nascuti, uni mai draguti,alti mai putin draguti,dar al meu,era SUPERB! am sarutato si .. am adormit din nou!

A venit cu 2 saptamani mai repede decat trebuia,dar eram cu totul pregatita.
Am nascut cu cezariana,sub anestezie totala,deci nu am vazut-o cand a iesit din burtica de la mami,dimineata la 6:40.
La ora 13:10,mi-a adus-o la reanimare(cu multe insistente,si interventii),si cand a intrat pe usa cu ea,ramasem atat de socata sa vad cat par avea.Si imi dorisem atat de mult,si visul mi s-a implinit.
Am o fetita,sanatoasa multumesc lui Dumnezeu.

cum de ti-au facut anestezie totala cry? cu cine ai nascut?

Si mie mi-au facut tot totala , dar cand au scos bebe m-au trezit si mi l-au pus in brate .Recunos ca eram cam buimaca dar mi-am revenit .am inceput sa plang si l-am pupat pe frunte .Apoi dupa ce l-au curatat mi l-au adus in salon

Cu Stretean.Din cauza pb de sanatate care le am,nu au putut sa-mi faca rahianestezie.

stretean este un doctor foarte bun! mi-a fost profesor la ginecologie!

Da,este si prof.universitar,si seful de la maternitate.Eu am fost super multumita de el.

este un profesor si un doctor foarte bun!
singurul lui defect este ca are gura prea mare si un limbaj mai deosebit!

am auzit foarte multe despre el dar nu neaparat doar lucruri bune, dar ma bucur cry ca totul a iesit bine in final

Despre fiecare doctor se aud si bune si rele , in functie de experientele fiecarui pacient . Eu sunt foarte multumita de dr meu , dar daca as fi citit inainte de nastere ce au zis unii si altii despre el , poate nu as fi avut atata incredere . Acum insa , nimeni nu-mi poate schimba parerea pe care mi-am format-o prin propria experienta .

asa-i. ginecologul cu care am nasut era rezident dar am fost super multumita

primele clipe cred ca nu le uiti toata viata...eu imi amintesc primele clipe ale fiecarui copil....sunt unice ...

A fost un moment minunat...de nedescris in momentu` in kre am vzut`o pe rebek dupa 9 luni...eram curioasa cu cn v`a semana..ce ochi are...de par nu mai zik nimik..deoarece stiam sigur k il v`a avea maaaaaaare la kt de rau mi`a fost in timpu` sarcinii.pff... akum are 10 luni..nici nu stiu knd a crescut ..va rog sa`mi spuneti sji mie cum sa pun poze pe site...chiar nu`i dau de kp